Deva Gold "sapa' muntii fara autorizatie de exploatare? Asteptam un grabnic raspuns al Guvernului.

joi, 12 decembrie 2013

Halucinanta incompetenţă şi trădare a clasei politice româneşti

Conform estimărilor specialiştilor, Imperiul Roman a jefuit teritoriul acestei ţări de 500 de tone de aur, Imperiul Austro-Ungar  a jefuit România de alte 800 de tone de aur iar în ultimii 20 de ani, o clasă politică incompetentă şi ticăloasă, o clasă politică subordonată intereselor ocultei mondiale, pune la dispoziţia firmelor străine, spre exploatare, zăcăminte de aur estimate la o valoare cuprinsă între 50 şi 100 de MILIARDE de dolari, cu mult peste datoria externă a României!

Cum e posibil ca Statul Român să nu găsească resurse pentru a exploata în propriul nostru interes această imensă bogăţie?! Cum e posibil ca Statul Român să declare această industrie neprofitabilă şi să o închidă, să spună că resursele de aur sunt epuizate în condiţiile în care astăzi, specialiştii declară că în România există cel puţin 8 zăcăminte de aur de talie mare? Nu mai vorbim despre zăcămintele de argint sau alte minereuri extrem de valoroase.

Vi se pare că este o întâmplare că un număr important de firme străine au licenţă de prospectare chiar în zonele miniere declarate neprofitabile şi EPUIZATE DE AUR?! Că aceste firme deţin drepturi de exploatare şi că astăzi, în România, Statul Român nu mai are nicio exploatare proprie?!

Vă întrebaţi cum s-a ajuns aici? Iată un exemplu halucinant: mina auriferă Certej a fost închisă din cauza... UNEI SUPRAPRODUCŢII DE AUR!... Da, aţi citit bine. Mina s-a închis pentru că producea prea mult aur iar Banca Naţională a României a refuzat în anul 2000 să mai cumpere aur din producţia internă LA RECOMANDAREA Băncii Central Europene, după cum a explicat consilierul BNR Horia Ozarchevici... Această decizie a BNR a făcut ca mina să intre în faliment deoarece nu putea vinde aurul în afara ţării!!!

Oameni buni, se vede de la o poştă că situaţia actuală este o combinaţie incalificabilă de incompetenţă şi trădare, că a existat şi există în continuare un plan extern de distrugere şi falimentare a României prin complicitatea unor politicienil români, mulţi dintre ei urmaşi ai nomenclaturiştilor bolşevici care şi-au schimbat numele ca să îi credem de naţionalitate română!

Mai multe dezvăluiri despre blestemul aurului românesc puteţi vedea în filmuleţul de mai jos.

Ce putem face pentru a avea o Românie a noastră, a celor care ne pasă?
 
În opinia mea, soluţia nu este de a ieşi în stradă şi de a le da în cap celor care ne conduc. În locul lor vor veni alţii la fel de lipsiţi de demnitate şi suflet. Soluţia este ca fiecare să îşi facă o misiune de suflet şi de patriotism şi să îi trezească la realitate pe cei din jurul lor – rude, prieteni, colegi de serviciu; şi nu numai în această problemă ci în toate celelalte. Soluţia este să determinăm o revoluţie la nivelul conştiinţei. Fără aceasta, orice revoluţie pe care ar iniţia-o cineva în stradă va aduce alţi nemernici şi profitori acolo sus. Trebuie să ne unim în acţiuni comune care să aibă ca scop repunerea în matrice a adevăratelor valori morale şi etice; este necesar să aducem frumosul, binele şi armonia în locul manelelor şi a „ştirilor de la ora 5”...

Pentru a nu deveni sclavi ai Noii Ordini Mondiale, nu mai putem rămâne nepăsători şi neutri, nu mai putem aştepta ca alţii să scoată pentru noi castanele din foc. Vremurile pe care le trăim nu ne mai permit să lăsăm pe mâine ceea ce trebuia să facem de ieri.

Gândeşte-te, cititorule, că eşti responsabil pentru familia ta, pentru prietenii tăi şi pentru această ţară minunată şi asumă-ţi rolul unui român adevărat. Aminteşte-ţi de Burebista şi Decebal, de Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul şi fii-le un demn urmaş!

Nu uita că nu vei duce cu tine în viaţa de dincolo maşini, case, diplome, carieră, prestigiu şi alte lucruri de acest fel. Dacă după pragul morţii mai este ceva (şi eu sunt sigur de asta), ceea ce va conta în această trecere va fi căt de mult ai iubit, cât de mult ai dăruit, cât de mult ai fost capabil să te sacrifici pentru alţii, câtă lumină ai răspândit în jurul tău.

Daniel Roxin